Ridichile de luna. Tehnologia de cultura in spatii protejate
Ridichile de luna (Raphanus sativus conv. radicula) fac parte din familia Cruciferae si sunt specii erbacee anuale, cu perioada scurta de vegetatie. Acestea formeaza radacina comestibila in aproximativ 30 de zile de la rasarire. Denumirea populara de Ridiche de luna provine de la ciclul scurt de o luna necesar de la rasarire pana la recoltare.
Ridichile de luna, numite si ridichii rosii, raditi mici sau arape, se regaseste in aceeasi familie botanica cu ridichile de vara si ridichile de iarna. De asemenea si varza alba, varza rosie, varza de Bruxelles sau Conopida, gulia si Broccoli.
Cultura ridichilor de luna este practicata incepand din toamna si pana in primavara. In aceasta perioada conditiile optime de crestere se pot intruni mult mai usor. In plus, aceasta cultura este destul de usor de realizat si valorifica bine terenul in perioadele mai reci.
Factori de vegetatie la ridichile de luna
Temperatura optima pentru ridichile de luna
Fiind plante rezistente la frig, semintele ridichilor de luna pot germina si la temperaturi foarte joase, de 2-3°C. Temperatura optima de germinare a semintelor de ridichii fiind aflanduse in intervalul 4-10°C.
In perioada de vegetatie temperatura optima este de 15-17°C pe perioada de zi si 10-12°C pe perioada de noapte.
In cazul aparitiei temperaturilor negative, daca plantele sunt calite, suporta si valori de la -2°C pana la -6°C. Chiar daca rezista plantele pot fi afectate de valorile negative ale temperaturilor, este indicat ca temperatura sa nu scada sub 3°C in perioada vegetativa.
Temperaturile ridicate conduc la deprecierea radacinilor prin formarea tesuturilor spongioase si fibroase. Apare si gustului iute, cauzat de acumularea uleiurilor eterice. La aceasta problema se ajunge mai usor daca temperaturile inalte sunt insotite de lipsa apei. Temperatura maxima suportata de ridichii este de 30°C
Lumina optima pentru ridichile de luna
Ridichea este o planta de zi scurta, adica infloreste in conditii de zi lunga (emite tija florala). Pentru obtinerea partii comestibile (radacina tuberizata), ridichile se cultiva in conditii de zi scurta, incepand din toamna, pana in primavara.
Lumina este un factor foarte important pentru formarea radacinii tuberizate. Lipsa acesteia, mai ales in conditii de temperaturi ridicate, poate impiedica ingrosarea radacinii.
Umiditatea
Ridichea de luna are pretentii ridicate fata de umiditatea din sol, necesitand irigarea culturii des, cu cantitati mai reduse de apa.
Lipsa apei duce la stagnarea cresterii radacinii, lignificarea si accentuarea gustului iute al ridichilor.
Alternanta perioadelor secetoase cu cele de exces de umiditate determina craparea radacinilor, fenomenul apare mai rar la unele varietati.
Solul
Este o specie cu cerinte moderate fata de sol. Vegeteaza bine pe soluri mijlocii, fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene, afanate. Planta prefera solurile luto-nisipoase, argilo-nisipoase, lutoase, aluviale.
Ridichile prefera solurile cu textura usoara sau mijlocie, bogate in humus, afanate, cu pH neutru si o buna capacitate de retinere a apei. Aceasta planta prefera un pH cu valori intre 6 – 7, dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5.5 – 8.3.
Fertilizarea la ridichile de luna
Fiind o cultura care elibereaza terenul in timp scurt, practic, de fertilizarea aplicata poate beneficia si cultura urmatoare. Se recomanda aplicarea pe deasupra imediat dupa semanat, mranita foarte bine descompusa, in cantitate de 2 tone la 1000mp.
Pentru obtinerea unei productii de calitate, se se poate opta si la aplicarea de extra – fertilizarii. La pregatirea terenului se poate administra Complex NPK (12-6-24), in cantitate de 25-50 kg la 1000 m2 . Astfel, este asigurata o buna aprovizionare cu macro si microelemente: azot (N), fosfor (P), potasiu (K), calciu (Ca), magneziu (Mg), sulf (S), zinc (Zn), mangan (Mn) si bor (B).
Recoltarea ridichilor de luna
Recoltarea ridichilor se face cand acestea au atins dimensiunea de consum specifice varietatii (de obicei la 25-35 de zile de la rasarire). Se face prin smulgere, procedand in prima faza la o rarire a plantelor. Daca sa ales plantarea mai atenta – insemnand plantarea mai exacta cu distanta intre seminte si randuri cu dimensiuni intre 6-9 cm, recoltarea se poate face intr-un singur pas, ne mai fiind necesara rarirea acestora. Plantaarea matriciala la dsitante cuprinse intre 6-8 cm permite dezvoltarea plantelor concomitent, fiecare planta avand spatiu suficient pentru dezvoltarea radacinii.
Infintarea culturilor de ridichii
Semanat in conditi de cultura in spatii protejate (solar, sera, tunele joase), infintarea culturiilor se poate face in 2 epoci: primavara (Ianuarie- Martie) si toamna (Septembrie – Noiembrie). Se recomanda semanarea a aproximativ 400 de seminte pe m patrat. Pentru culturi mai productive cu recoltarea intr-o singura etapa se poate opta la semnarea cu ajutorul bicicletelor de semanat aleganduse o plantare matriciala cu distanta intre plante si randuri cu valori cuprinse intre 6-9 cm.
Pingback: Tehnologia de cultura a verzei extratimpurie in sere si solarii